Mugurii singurătății|Pagini vii. Poemele Luminiței Amarie

Universul poeziei

Publicat de Unknown

După apusul tainei din lumină

Cu alți ochi văd trecătorii Cu alte mâini îmbrac veșmintele Ce-mi cad pe rotunjimea umbrei Cu brațele unui prunc îmbrățișez Aerul cres...
Scrisoare albă din grădina rozelor târzii

Dragostea mea, au înflorit magnoliile! Azi vin spre tine. La simplitatea noastră mă întorc. Liniștea ți-o aduc pe floarea umerilor. ...
Scrisoare albă VI

Ia-mi chipul și sărută-l. Azi vreau să mă iubești, vreau să uit de timp, de mine, de lume, de himere și chiar de aceste scrisori. Azi ...
Scrisoare albă LXXIV

Amestec de sânge furat eternității Plouă. Am umblat prin ploaie ore în șir. Am făcut, desigur, opusul a ceea ce mi-ai spus. Am răci...
EPITAF

Moarte leagă, Nu dezleagă Capătul de drum - Doamna mea Îmi pune masă În sfârșit acum Ce-am venit Cu ea acasă Clipa ne-a trecut Cl...
Tristețea de pe urmă

Te-ai risipit, se strânge-n mine marea, Se strâng corăbii într-un port pustiu. Mi-a luat potopul pâinea, mi-a luat sarea, Pe buze duc un ...
Târziul crucilor de lemn

Mâinile tremură Nu se mai întâlnesc cu izvorul Sângelui ce duce către inimă Febra se zbate în pielea obrajilor O rugăciune mi-a rămas...

Postări

Postări

Comentarii

Comentarii