privesc prin ochii unui prunc
copilăria
Nu-mi amintesc să fi avut păpuși,
nu-mi amintesc să fi alergat
precum acest băiețandru prin iarbă
cu tălpile goale
Nu-mi amintesc să fi gustat din dimineți
pâine caldă și gem de cireșe
nici măcar o mână pe frunte
nu îmi amintesc
să fi avut
Nu.
Eu nu îmi amintesc copilăria -
Pesemne că devin abia acum copil
Sunt un om norocos -
La mine totul începe
cu sfârșitul.
© Luminița Amarie Alte poeme