Tandrețe târzie

ce dacă nu am bani de toate cele care oricum nu folosesc la nimic
mă așez aici
un petec de lumină mereu mă înconjoară
eu nu vreau dar apa curge sub tălpile mele
cresc izvoare
ce dacă strigă toți în urma mea că mi-am uitat eșarfa
e un semn
dacă ninge sau plouă
scriu sau nu scriu
sunt sau nu sunt
ascult tânguirea pietrelor
mă umplu de golul prin care nicio pasărea albă
niciun țipăt nu trece
ce dacă mint tac zâmbesc
oricum văd moartea în tot ceea ce mișcă
numai iubirea noastră nu se clatină, dragostea mea
este a nuștiucâta dimineață fără tine
se înnoptează iarăși din senin

odată am văzut trupul vântului pe o alee cu plopi
rămâneau urme de cai

întoarce-te acasă pe urmele lor.



©Luminița Amarie                                                           Alte poeme