pesemne că iubirea se naște dând roade acestui anotimp
o melancolie din acelea care nu au vârstă
și-mi spun că doar atât mi-a mai rămas din copilărie
mere coapte
ploaie măruntă
purpurie
mărgele reci cristalizând
parcă sensul întregii mele existențe
brumă și ceață deasă
ca un dans al frunzelor
o înmormântare ruginie
a verdelui.
© Luminița Amarie
