Chemarea plecărilor

Taci, ascultă bucuria
Plângi, scrâșnește cu durere
Vezi, închide ochii nopții
Du-te, caută lumina
Ia, să bei din apa asta 
Fii, în ciuda neputinței 
Mergi, pe spinii îndurării 
Iartă, fii stăpânul milei 
Cântă, leagănă-ți fiorii 
Urcă, trepte sunt în aer 
Zboară, cazi în albul clipei
Strigă, mângâie ecoul
Fugi, eternul e neantul 
Cazi, te mângâie pământul 
Pleacă, nu aici ți-e locul 
Ia, din toate iei din mine 
Stai, respiră roua vieții
Crești, adu-mi copiii lumii 
Cere, dă-mi-te iubirii
Uită, inima ți-e vie 

Vino, iată-te pe tine!




©Luminița Amarie