respir diamante
De unde ne trimite oare Dumnezeu atâta început ?
în primăvara
se naște veșnicia
cântă iarba
zvâcnesc mugurii
Ca o duminică
în toiul slujbei
pământul e îmbrăcat
în sărbătoare
Iar eu în templul
meu visez
cum încoltește grâul
cum se jeluiesc salcâmii
Of, floarea lor ca lacrima de iezi!
curcubee de flori și bulgărași de gheață
noaptea se topește în cerul
de cobalt
cu iasomia
îmbobocesc și eu
pe prispa casei
sculptată-n alabastru
am scris
poemu' acesta
ca o arhimandrie
primăverii
