În vin viu îmbălsămat
trupul tău amalgamat
La picioare-ți cad doar flori
rapsodie de fiori
Crini pe pieptul tău beát
plouă parcă din păcat
Rodie e gura ta
Must și roua dorm pe ea
Ca din abur trupul tău
Mă aduni, m-arunci în hău
Muguri cresc, în ei zvâcnești
Nu te am dar mă iubești
Gustul tău ca mierea nu-i
Ai gustul pământului
Mieii,- ți beau din palme alb
Suflete de mugur dalb!
Tu bei apa munților
Lacrima recruților
Și respiri și ești velin
Ca o lamă de suspin
Trupul tău țărâm domnensc
Ție eu te dăruiesc.
© Luminița Amarie
