Da, iată-te falnic precum un fulger într-un trunchi de fagVânătoarea de cerbi s-a încheiat
Încetasem să te mai gândesc
Știu, neputința...
Ce să fac, iubitule, au sădit-o în mine
și o port
Te privesc într-un mod ostentativ câinesc
Cu forța durerii care îmi zgârie sternul
Ți-aș putea smulge aripile
Nu le meriți
Ți-au crescut din așteptările mele
Ai ucis o vrabie
Cerbii beau apă încă.
© luMInitA aMArIe
Dacă doriți să aveți în biblioteca dvs. cărțile publicate de Luminita Amarie, click AICI
