Eu te-am iubit cu toată înserarea,Cu tot ce-am fost sau n-am putut să fiu.
M-am înecat în ochii tăi ca marea,
Și viața mi-am găsit-o în pustiu.
Eu te-am privit cum nimeni nu mai știe -
Azi a privi sau spune-o rugă-n gând,
Din tine mi-am făcut o frescă vie
Și te-am sculptat din ceață, tremurând.
Eu te-am închis în mine, libertatea -
În mine o găsești, ești pacea mea,
Din tine azi îmi fac întâietatea,
Bogată sunt căci am iubirea ta.
Eu am citit în ochii tăi misterul
Ce nimeni n-a știut a desluși,
Pe trupul meu bătrân ai scris eterul,
Și-n doi am început iar a trăi.
© Luminița Amarie
