Devin curat

Stau agățată de lumina unei crengi
privesc prin ochii unui prunc
copilăria

Nu-mi amintesc să fi avut păpuși,
nu-mi amintesc să fi alergat
precum acest băiețandru prin iarbă
cu tălpile goale

Nu-mi amintesc să fi gustat din dimineți
pâine caldă și gem de cireșe
nici măcar o mână pe frunte
nu îmi amintesc
să fi avut

Nu.

Eu nu îmi amintesc copilăria -
Pesemne că devin abia acum copil
Sunt un om norocos -


La mine totul începe
cu sfârșitul.





© Luminița Amarie                                      Alte poeme