Rătăciți, nu singuri

Când te plimbi prin cotloanele acestei lumi se întâmplă
să te împiedici
sau mai rău, să întâlnești acei oameni cărora trebuie
să le vorbești
și
să nu cumva să-i contrazici (!)
oamenii aceștia sunt acele ființe care au nevoie să-și găsească sufletul


Unii oameni sunt simpli
trec pe lângă tine și te lasă să treci
prin ei
alții însă sunt săraci de ei și pentru a simți că există
au nevoie de ceilalți


aici începe exodul
adevărata lupta între oameni este pricinuită de nepuntința de a fi


nu am înțeles niciodată nevoia oamenilor de a
li se dovedi că există
așa cum nu am înțeles nimic din viața asta dealtfel


dar...
niciodată oamenii singuri nu se vor plânge
cea care se vaită este mulțimea


plânge Doamne turma ta


(s-au rătăcit)


dar poate că
pentru a ne întregi
trebuie să ne risipim


© Luminița Amarie